
O frumoasă și furioasă animație hibridă ce parcurge o istorie anume a artei: picturile făcute de bărbați în care femeile sunt puse să se privească în oglindă pentru a părea „vanitoase”. Sătulă să servească privirii masculine, oglinda iese în afara dogmei.
E ceva incredibil de satisfăcător în revanșa 3D pe care Thea Lazăr a adus-o unei istoriii bidimensionale. Oglinda, arată cineasta pe repede-nainte, are o lungă istorie de accesoriu neîntâmplător în pictura cu subiect feminin, indiciu indiscret al frivolității și vanității. Doar că de data asta ideea nu se va mulțumi cu litera moartă, ci cu imaginea vie: o oglindă animată se desprinde dintr-un tablou și, cu proza lui Tai Shani și poezia Sylviei Plath ca voce din off, își caută o nouă conștiință. (Călin Boto)

Thea Lazăr (n. 1993) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Absolventă a Universității de Artă și Design din același oraș, a beneficiat de o bursă la Academia de Artă din Szczecin, Polonia. Practica ei este în principal digitală, dar menită să trăiască offline, în instalații care adesea includ textile și plante. Plantele ei spun povești despre mediu, planetă și situații socio-politice evocând povești locale sau neștiute. Din 2016 este membră a colectivului Aici Acolo – un proiect artist run care promovează artiști tineri și emergenți prin organizarea de expoziții în spații nefolosite sau abandonate din Cluj-Napoca.