Un eseu audiovizual care invocă imaginația prin intermediul unui jurnal de călătorie cu peisaje construite și anonime. O însemnare despre viitor. Narațiuni care se împletesc în interstițiile dintre vizual, auditiv și ceea ce e poate fi exprimat în cuvinte, redând ideea de pierdere, responsabilitate, luptă și libertate.
Progresul și ecologia nu împărtășesc aceleași valori. Factorul uman a fost introdus în spectrul lumii văzute ca forță și resursă naturală prin condițiile de exploatare a bunurilor condiționate de dinamica geoeconomică și geopolitică. Mecanismele interne ale ecologiei, care pune mediul înconjurător pe primul loc, se bazează pe dimensiuni care depășesc valorile, etica și viziunea noastră umană. Un film care reflectă asupra transmiterii și conservării modurilor tradiționale și permanente de a fi și de a supraviețui. În același timp un experiment conștient de materialitatea filmului. Și anume filmul ca un corp, care conține dualitatea spiritului și a materiei. (Emil Vasilache)
Davor Sanvincenti (n. 1979) este interesat în mod special de fenomenologia audiovizuală și de antropologia culturii vizuale, concentrându-se în special pe condițiile și formele simțurilor și percepțiilor umane. Practicile sale își găsesc forma într-o varietate de medii – film și video, fotografie, instalație fizică de lumină și sunet și performance media live. Lucrările sale se joacă cu conceptul de iluzie, explorând limitele posibile ale percepției și ale construcției experienței. Filmografia sa include: Almost Nothing: So Continues the Night (2017), Disintegration of unprocessed film within the magnetic loop (2016), Blue Arpeggios (2012), The River (2009), Ana is Gone (2009), V-AV Winter (2008), En el Nadal (2008), Water Portrait (2007).